Am citit "Jurnalul" si mi-a prilejuit o apropiere de acest om deosebit. Mi-a lasat impresia unei gandiri introspecte, limpede si cu o logica impecabila. Ii inteleg alegerile - solitudinea si trairea vietii din interior. Il cred cand spune ca simte binecuvantarea si m-am delectat cu descrierea acestei trairi a iubirii in solitudine, desi nu este si alegerea mea. Am gasit totusi locuri comune, experiente comune, concluzii (cel putin aparent) comune si m-a uimit din nou unitatea constructiei umane, care nu tine deloc de cultura, spatiu, educatie, sex sau vremuri. Avem atatea lucruri in comun incat diferentele nu pot decat sa le scoata in evidenta.
Mi-a amintit ca frumusetea e foarte aproape, practic peste tot.
Mi-a amintit ca viata se manifesta foarte aproape, practic peste tot si ca vitalitatea e de gustat cu sete.
Mi-a amintit ca acest lucru pe care il numim "mediu inconjurator" e mai degraba inconjurat de noi, ca mai degraba crestem cu carnea noastra in jurul acestuia si il integram in noi, aceasta intelegere facandu-ne sa fim ceea ce suntem.
Mi-a amintit ca "iubirea nu poate fi invitata" si mai mult decat oricand simt recunostinta pentru acest dar. Multumesc iubire. Multumesc viata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu