duminică, 30 ianuarie 2011

Revelatie lingvistica romano - japoneza

Cred ca am scris chiar pe blog despre una dintre viziunile mele de libertate.
E asa: Heidi (personaj din desene animate), o fetita orfana dintr-un desen animat japonez (cu subiect austriac) care se intoarce in muntii unde fusese crescuta de un bunic. Cred ca sunt Alpii. Ei bine acest desen animat a avut extrem de multe episoade. Si fiecare incepea cu un generic in care aceasta fetita putin plinuta, cu obrajii rotunzi si rosii alearga cu un entuziasm nebunesc pe o panta a muntilor strigand: 

Aaaaarrriiigatoooooooooooooo!!!!!!!!!!!

Am fost convinsa ca "arigato" inseamna salut sau buna sau ceva de genul asta, un cuvant de salut pe care il striga bunicului, muntilor, cerului. Ei bine nu. Aflu zilele trecute (cu stupefactie!) de la Dana dintr-o poveste despre o prietena care invata japoneza si vrea sa-si faca si o cariera din asta ca arigato inseamna multumesc. Imediat am incercat sa-mi aduc aminte de genericul din "Heidi". De ce ar fi strigat copila aceea multumesc in alergarea ei de fericire? Si rememorez si rememorez. Ei bine mi-am amintit: nu striga asta. Si atunci mi-am dat seama ca daca tot restul viziunii mele de libertate este imprumutat, strigatul catre cer imi apartine 100%. Deci daca ar fi sa ma simt atat de libera incat sa alerg prin Alpi vara pe o panta inverzita as striga catre cer "multumesc!". Foarte frumos!
Ma descopar chiar si pe mine insumi in ultima vreme si ma plac.

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Oamenii de zapada

Poate ca e de sezon si din cauza asta imi vin in minte.

Ciorba de curcan

cu tot cu aburi :)
Cand coboara temperatura sub -10 grade si copiii sunt raciti si nu prea le arde de mancare e tocmai ce ne trebuie: o ciorbita fierbinte si usoara, cu textura fina, cu gustul deosebit dat de carnea mea preferata - carnea de curcan.
Ingrediente
1 pulpa inferioara de curcan (sau aripa)
1 ceapa
1 ardei capia rosu
1 pastarnac
1 radacina de patrunjel
1 telina mica
2 dovlecei mici si foarte tineri
1 cartof mediu
1 legatura mare de patrunjel
sare

Mod de preparare
Se fierbe curcanul pana se desprinde de pe os. Se scoate din oala. Se pastreaza 3 litri de zeama de carne. Se pun radacinoasele si ceapa intregi si ardeiul taiat marunt cand incepe sa fiarba din nou zeama. Se fierb cam 15-20 minute. Se pune sarea. Se da prin razatoarea mare dovlecelul si cartoful. Se adauga in ciorba si se mai fierbe 10 min. Se curata carnea de oase si se taie in cubulete. Se adauga in oala. Se taie fin patrunjelul si se adauga. Se mai da intr-un clocot. Si e gata.

Mi-e dor de vara

Maria la sfarsitul verii, la Valea Mare

luni, 24 ianuarie 2011

Miracolato

Cand te simti "miracolato" (sau marturie ca exista fericire)

Imi amintesc de prima data cand am vazut un cub Rubik. Cred ca acum vreo 27-28 de ani. Aveam cred 14 - 15 ani. Am tot incercat sa-l "rezolv". Prietenii care mi l-au aratat mi-au tot spus ca nu se poate face decat daca respecti un algoritm. Nu stiu daca intre timp s-au descoperit si alte moduri de a rezolva cubul dar pe atunci si prin gasca noastra se stia doar de unul. Eu eram insa incapatanata si am tot incercat singura sa-l fac altfel. Fara succes dealtfel. Dar poate ca imi doream sa fiu originala, sa fiu altfel.
Pe vremea aceea chiar imi doream sa fiu altfel. Poate parea paradoxal pentru cei care ma cunosc de atunci si stiu ca eram dintre cei care respectam regulile. Dar era vorba numai despre reguli exterioare sau cu privire la exterior. In interiorul meu ma simteam altfel, complet deosebita, originala. Imi amintesc perfect despre mine ce si cum gandeam.
Probabil ca am pastrat ceva din acest sentiment al adolescentei mele pentru ca m-am surprins acum, la peste 40 de ani, alunecand in incapatanarea de a fi originala. Ba mai mult: am ignorat semnalele firesti pe care le primeam din interiorul meu, am ignorat sfaturile si chiar exemplele personale ale celor apropiati. Am mizat numai pe faptul ca eu sunt altfel, sunt deosebita, sunt originala, sunt unica. Si fiind unica tot ce tine de fiinta mea este unic. De data aceasta aveam de rezolvat un cub Rubik unic: nu e nici macar cub si nici macar Rubik. Si numai eu ii puteam gasi unica solutie.
Si acum vestea buna: E V R I K A!!am gasit solutia.

Astazi simt ca mutarile pe care le-am facut au deblocat articulatiile acestei imbinari unice de fatete care este sufletul meu. Practic au alunecat in locasurile lor speciale si ultimele parti care nu se imbinau. Astazi vad cum, inundata de miraculos, sufletul meu si-a capatat forma perfecta.
Sunt fericita si implinita sufleteste!
Depun marturie ca exista fericire si implinire sufleteasca!

Rulada de pui

Din piept de pui dezosat, cu sau fara piele.
Ingrediente (pentru 4 portii):
2 bucati de piept de pui intregi
2 carnati proaspeti subtiri
200 g cascaval
1 cana vin rosu
sare, piper, cimbru
Mod de preparare
Se taie pieptul pe pui astfel: se intinde pe planseta cu interiorul in sus; se pozitioneaza cutitul in interior la jumatatea grosimii si se taie dinspre interior spre exterior fara sa se desprinda de tot. La fel si cu cealalta jumatate. Rezulta o foaie de carne care se bate putin cu ciocanul de snitele (nu prea tare pentru ca nu trebuie subtiata prea mult). Se pune pe lungime carnatul si pe langa el bucati lungi de cascaval si se ruleaza. Se aseaza in tava unsa cu putin ulei. Se condimenteaza si se rade cascaval deasupra. Se adauga in tava o cana de vin rosu si se coace la foc mare 15 - 20 minute. Se taie in jumatati si se serveste calda cu sos de rosii si hrean sau, dupa ce s-a racit, taiata felii groase de 1 cm. Mie imi place cu bruschete Maretti.

vineri, 21 ianuarie 2011

Today is the greatest day i've ever known

Astazi.
Astazi este ziua in care soarele a rasarit din nou, chiar la ora prevazuta de astronomi/astrologi.
Este ziua in care m-am trezit cu ceva mai multa dragoste de viata, cu putin mai multa maturitate, cu ceva mai multa incredere, cu ceva mai mult self respect, cu putin mai multa sanatate.
Este ziua in care atunci cand am deschis ochii m-am regasit in spatiul in care ma asteptam sa ma regasesc: la cativa metri de copiii mei sanatosi, destepti, frumosi si fericiti.
Este ziua in care am greutatea la care ma asteptam.
Este ziua in care mi-am regasit hainele in forma si in starea in care le-am parasit seara.
Este ziua in care stiu ce si cum sa fac in fiecare minut.
Este ziua in care am asteptat surprize si ele s-au implinit.
Este ziua in care ma regasesc cu toate cunostiintele de care am nevoie ca sa fiu eficienta la job.
Este ziua in care sunt iubita si iubesc.
Este ziua in care stiu ce am de facut maine si chiar poimaine si chiar inca o saptamana in continuare.
Today is the greatest day i've ever known!

duminică, 16 ianuarie 2011

Tort cu decor surprinzator

Este ideal pentru a ne da frau liber imaginatiei.
Are o parte fixa: blatul si crema de ciocolata. De aici incepem sa cream.
Lac cu nuferi si broscute
Pentru petrecerea Emei de ieri am ales sa fac un decor cu broscute.
Blat:
Ingrediente
6 oua
10 linguri de zahar
8 linguri de faina
Mod de preparare
Se bat in mixer albusurile spuma cu un praf de sare. Se adauga zaharul. Se bate spuma pana se topeste zaharul. Se adauga galbenusurile pe rand. Se micsoreaza viteza mixerului si se adauga faina. Se coace cam 30 de minute in cuptorul incins bine. Se incearca cu paiul. Nu disperati daca la racire se lasa putin. E normal. Cand e complet rece se taie in trei cu cutitul de paine, cu miscari de fierastrau.
Crema de ciocolata
Ingrediente
300 g zahar
5 linguri de apa
80 g cacao
400 g unt foarte proaspat
Se pune zaharul cu apa pe foc mic si se da in cateva clocote. Se adauga cacao. Se bate bine cu telul si se lasa la racit. Cand s-a racit cat sa nu friga la deget se adauga untul, cate un cubulet mic pe rand. Untul sa fie rece din frigider. Se bate cu mixerul pana se incorporeaza tot untul.
Creatia
Dupa terminarea cremei se adauga aromele dorite. Exemple: alune macinate mare, nuca, 2 linguri de rom, 2 linguri de amaretto, nuca de cocos, o cafea expresso scurt, migdale crude macinate, etc. Practic incercati cu orice. Merge si cu biscuiti cu diferite arome macinati. Sau cu bomboane mentolate macinate. Sau cu fructe confiate. Sau cu fructe din dulceata. Sau cu visine din visinata.
Siropul pentru insiropat blatul trebuie sa se potriveasca cu aroma aleasa pentru crema. Intr-o cana de apa se adauga siropul dorit sau zahar si esentele dorite.
Dupa umplerea blatului, pentru decor alegeti un finisaj de crema la pachet (crema pentru prajituri Dr. Oetker) sau frisca. Peste puteti lucra la tema dorita. Eu am ales jeleurile. Sunt extrem de multe forme. Cel mai mult mi-au placut paianjenii. Sunt foarte colorati si haiosi. Si ursuletii sunt superbi. Mi-au mai placut niste delfini albastrii cu care am creat un decor oceanic de ziua Danei acum cativa ani. Delfinii sunt decorul ei preferat: in dormitor, in baie, etc. Asa ca i-a mers la suflet.
Multa inspiratie va doresc!!!! Asta e tot ce va trebuie ca sa iasa cel mai original tort.

Frica de pierderi

O simtim cei ce am pierdut deja si nu am ajuns la acceptarea pierderii.

luni, 10 ianuarie 2011

Limitele

Abia eram la primul meu curs de engleza profi cand ma si vedeam speaker la BBC.
Abia eram in prima luna de sarcina cu primul copil ca ma si vedeam cea mai buna mama din lume.
Abia daca aveam 16 ani si ma indragostisem pentru prima data ca ma si vedeam in stare sa-l fac fericit pentru toata viata pe baiatul acela.
Abia daca m-am simtit vie si completa ca m-am si vazut in stare sa fiu fericita permanent.
Ei bine, am limitele mele. Si nu numai ca nu am stiut cum sa-mi fac primul iubit fericit si nu numai ca nu sunt cea mai buna mama din lume nici dupa 18 ani si nu numai ca nu sunt fericita permanent dar nici nu voi ajunge vreodata speaker la BBC.
Groaznice limitele astea! 

sâmbătă, 8 ianuarie 2011

La multi ani Ema!

8 ianuarie 2011. Se implinesc 18 ani de cand am nascut primul meu copil: o fetita perfecta, tare dorita, tare iubita. Si cea mai buna prietena a mea.
Tortul ei preferat: tort cu crema de vanilie caramelizata.

In rol de printesa

"Maria e fantastic de frumoasa!"