Ca mare amator de libertate, gandesc mult la asta.
In teorie lucrurile par clare. Esti liber cand poti sa iei deciziile in mod liber. Adica atunci cand te afli in mijlocul unei rascruci, sa vezi ambele (sau mai multe) drumuri la fel de libere, asfaltate, cu borduri noi si trotuare cu floricele.
Teorie: Iei o decizie in mod liber atunci cand toate variante sunt perfect posibile, chiar daca costurile nu sunt egale. Alegi atunci in mod liber pe ceea pe care o doresti.
In practica, suntem produsul tuturor lucrurilor pe care le-am trait. Si atunci cand suntem in mijlocul unei rascruci drumurile posibile sunt barate de mari postere publicitare: unul in care este zugravit cu lux de amanunte iadul, altul in care este zugravit la fel de pitoresc raiul, dar si unele in care este figurata rusinea, vinovatia, mandria. Si inca multe altele pe care, oricat m-as fi gandit pana acum la asta, inca nu le-am descoperit. Urmeaza sa le descopar.
Ei si ce te faci? Oare ce e bine si ce e rau?
Solutia mea: Dupa posibilitatile neuronului meu, chinuit de entertainment si advertising, dar burdusit cu experientele varstei de 40 de ani, am ales sa cred ca este bine ce imi face bine si este rau ce imi face rau. Si pare logic pentru ca mi se pare o prostie sa insisti intr-o decizie care iti face rau, sa mergi in continuare pe un drum care te doboara, sa nu vezi decat scopul cand vezi ca parcursul pana la atingerea lui te chinuie si nu-ti va mai lasa niciun pic de forta sa te bucuri la final.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu