Din ciclul amintiri din studentie. Povestita de sora-mea
Se intampla intr-o iarna in Regie.
Ca sa ajunga de la camine la cursuri aveau de traversat niste poduri arcuite. In diminetile de iarna erau inghetate bocna. Siruri de studenti, agatati de bare, se chinuiau sa traverseze, fara sa-si sparga capul. Intr-o astfel de dimineata, o baba care mai avea si doua sacose nu reusea sa faca decat cate un pas, dupa care aluneca inapoi. De la un timp a renuntat sa mai incerce. Statea numai la baza podului razand cu lacrimi de fiecare data cand cadea cate unul. Si la fiecare cadere de asta striga, cu o satisfactie imensa intiparita pe fata: "Na! Ca asa va trebuie! Ca voi, cu mintea voastra de ingineri le-ati facut asa!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu