Despre rabdare de parinte

Cata sa ai? Poate v-ati intrebat si voi uneori.
Ei bine am aflat raspunsul dintr-o povestioara citita pe facebook. Povestea era despre o educatoare care vroia iarna sa scoata copiii din grupa sa se joace afara. Unul dintre ei nu reusea sa-si incalte cizmulitele si a rugat-o sa il ajute. O cizma era deja pusa asa ca a luat-o pe cealalta si cu chiu cu vai si cu transpiratie multa (ea se echipase deja pentru iesit afara si in gradinita era foarte cald) reuseste sa-l incalte pe baietel.
Se ridica din genunchi dar copilul ii spune: Sunt puse invers, Doamna! Se uita si da, asa era. In genunchi din nou si cu ceva chinuiala le scoate si le incalta cum trebuia.
Cand sa se ridice copilul spune: "Astea nu sunt ale mele." Of! Si se apuca sa le scoata. Pe cat erau de greu de incaltat pe atat erau de greu si de descaltat. Deja abia mai suporta caldura si se gandea sa-si dezbrace geaca groasa de iarna cand il aude pe copil spunand: "Azi mi le-a dat mama pe ale lui frate-miu ca ale mele erau ude de la joaca."
Ce!?! isi spune in gand si o ia de la capat cu incaltatul. Reuseste si se ridica uitandu-se dupa manusi. "Manusile unde sunt ca nu poti iesi fara ele?" "Sunt in cizme, zice copilul.Le-am pus bine sa nu le pierd!"
Deci cata rabdare sa ai?!?