Da, exista o cale simpla. Pare incredibil dar chiar exista. Si ea trece printr-o viata simpla, in care lucrurile se intampla fara efort si fara lupta, doar ca rezultat al faptului ca traiesti unde iubesti. E un fel de viata respirata - pentru ca e tot atat de usor sa traiesti cum e sa respiri.
Stiu ca m-am obisnuit sa cred ca fara transpiratie, fara incordarea tuturor muschilor psihologici, fara muncirea neincetata a mintii, fara studiu si invatare continua din fiecare experienta, fara perfectionare profesionala si fara urcare continua pe un Everest nu se poate trai. Dar uite ca nu e numai varianta asta. Viata simpla m-a cucerit si mi-o doresc.
Totusi cred ca varianta complicata (grea) mi-a adus un fel de sens de a trai, pe care nu reuseam sa-l construiesc din altceva. Mi-a dat o identitate atunci cand renuntasem la cea adevarata. Asa ca o validez ca buna - la vremea ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu