Cu curaj despre...

https://www.facebook.com/#!/shamantube

...dragoste. Scrie toata lumea, e primavara, asa ca ma incumet si eu.

Nu dau sfaturi pentru ca m-a inspirat povestioara asta despre Ghandi: cica intr-o zi o mamica il roaga sa-i convinga copilul sa nu mai manace dulciuri (pesemne era deja un caz de dependenta majora de isi facea mamica atatea griji). Ghandi ii zice ca sa vina peste o saptamana si o sa-i dea raspunsul atunci. Vine femeia peste o saptamana si cu loaza indulcita si il convinge Ghandi sa renunte la dulciuri (cu duhul blandetii presupun). Mama intrigata il intreaba de ce acum si nu cu o saptamana inainte. Si Ghandi ii explica: "Acum o saptamana eram un mare amator de dulciuri. Cum as fi putut da un sfat pe tema renuntarii la ele? In aceasta saptamana m-am lasat si pot sfatui pe cineva pe tema asta."

Deci nu dau sfaturi dar pot sa spun ca dragostea ti se intampla. Ma stiti ca sunt amatoare de control - pana intr-atat ca am credinta ca imi creez singura viata - dar nu am incotro si trebuie sa recunosc: dragostea e spontana. E asa cum incepe ploaia: simti dintr-o data ca te uda. Tot ca la ploaie, ai ceva simptome inainte: un zambet prea larg in prezenta persoanei, un interes viu si constant pentru ce are de spus, o oarecare asemanare cu toate vedetele de cinema preferate, o uluitoare coincidenta cu descrierea unui personaj drag sau a unei intamplari dintr-o carte draga. Tot ca la ploaie, cu toate simptomele, uiti (eviti, nu-ti vine) sa-ti iei umbrela. Asa ca te patrunde pana la piele, ba chiar si mai adanc. Daca o lasi iti schimba viata. Oricum e o traire pe care nu o poti simula sau imagina asa ca las-o (asta e un sfat).