Joburi 4

Trebuia sa-mi caut de lucru.
Nu stiam cum se face si am facut mai multe gafe. In special la interviuri. Dupa cateva m-am luminat insa si dupa numai 3-4 luni am reusit sa ajung la al doilea interviu intr-o companie de dezvoltare imobiliara. Si primesc in preajma Craciunului si oferta. Am stat in fata emailului mult, foarte mult. Citeam si nu-mi venea sa cred. Nici nu ma puteam bucura din cauza surprizei. Conditiile erau foarte bune. De fapt se acceptase ce cerusem. A fost prima confirmare din viata mea, pe linie profesionala. In sensul ca niste oameni care nu ma cunosteau deloc ma angajau.
Plecarea de la vechea firma semana cu o catastrofa atat era de plina de amenintari. Dar a trecut. Am inceput sa lucrez. In prima faza nimic nou pe frontul de est (sau era de vest?), ca sa parafrazez un titlul de roman. Imi dau insa seama repede ca diferenta era esentiala. Fiecare lucru pe care il propuneam, fiecare decizie pe care o luam, fiecare miscare trebuia sa o argumentez pentru a convinge ca este cea buna. Daca pana atunci eram ascultata ca un specialist aici trebuia intai sa demonstrez ca sunt. Imi fac din aceasta demonstratie telul vietii mele. Si demonstrez, si demonstrez... La orice email, la orice concluzie, la orice propunere mi se raspundea "zau?". Modul asta de lucru imi consuma inutil timpul si energia.
Ajung sa fiu foarte obosita. Ma inregimentasem si in alte doua joburi part time si alergam mult. Aveam deja trei copiii. Cel mai mic de 1 an. Practic nu exista un minut de timp liber. Ce m-a sustinut in aceasta perioada? Colegii, prietenii si familia. Colegii - foarte tineri dar profesionisti. De drag sa lucrezi cu ei. Ajunsesem sa ne intelegem la nivel empatic si stiam care ce nevoi are dupa muzica pe care o asculta la birou. Prietenii - inteligenti si disponibili. Familia -era deajuns sa cer si aveam imediat.
Cu toata aceasta sustinere reusesc sa trec prin perioada asta grea si sa-mi iasa si cateva proiecte. Am invatat ce inseamna dezvoltarea in imobiliare in exact perioada de boom din Romania. Adica atunci cand erau bani garla dar resurse (constructori, furnizori, proiectanti, etc) foarte putine si foarte cerute. Asa (adica invatand) reusesc sa acesez urmatorul meu job, pentru care angajatorul mi-a oferit salariu dublu.
Deci:
- imi placea ce faceam: da.
- castigam mult sau putin: cat am cerut dar nu cat aveam nevoie. Mai aveam si joburi part time.