duminică, 30 ianuarie 2011

Revelatie lingvistica romano - japoneza

Cred ca am scris chiar pe blog despre una dintre viziunile mele de libertate.
E asa: Heidi (personaj din desene animate), o fetita orfana dintr-un desen animat japonez (cu subiect austriac) care se intoarce in muntii unde fusese crescuta de un bunic. Cred ca sunt Alpii. Ei bine acest desen animat a avut extrem de multe episoade. Si fiecare incepea cu un generic in care aceasta fetita putin plinuta, cu obrajii rotunzi si rosii alearga cu un entuziasm nebunesc pe o panta a muntilor strigand: 

Aaaaarrriiigatoooooooooooooo!!!!!!!!!!!

Am fost convinsa ca "arigato" inseamna salut sau buna sau ceva de genul asta, un cuvant de salut pe care il striga bunicului, muntilor, cerului. Ei bine nu. Aflu zilele trecute (cu stupefactie!) de la Dana dintr-o poveste despre o prietena care invata japoneza si vrea sa-si faca si o cariera din asta ca arigato inseamna multumesc. Imediat am incercat sa-mi aduc aminte de genericul din "Heidi". De ce ar fi strigat copila aceea multumesc in alergarea ei de fericire? Si rememorez si rememorez. Ei bine mi-am amintit: nu striga asta. Si atunci mi-am dat seama ca daca tot restul viziunii mele de libertate este imprumutat, strigatul catre cer imi apartine 100%. Deci daca ar fi sa ma simt atat de libera incat sa alerg prin Alpi vara pe o panta inverzita as striga catre cer "multumesc!". Foarte frumos!
Ma descopar chiar si pe mine insumi in ultima vreme si ma plac.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu