Toate lucrurile pe care le fac prima data imi dau o emotie din cea buna. Adica ma simt cuprinsa de nerabdare si abia astept sa incep. Imi plac inceputurile.
Si uite asa stau in fata calculatorului cuprinsa de emotie si savurez intreaga caldura din mine.
Imi place sa scriu. Cele scrise nu sunt la fel cu cele vorbite. Cele scrise aduc echilibru pe cand cele vorbite aduc contradictii, intrebari, indoieli. Si eu am nevoie de echilibru. Blogul asta va fi urechea mea interna. Responsabila cu echilibrarea.
Ce ma dezechilibreaza astazi?
Mai am o zi de munca si plec intr-un f scurt concediu. F scurt dar mult asteptat. Ei si acum in balanta sunt puse:
1. criza de a face totul perfect (sa nu uit nimic, sa planific totul, sa stiu eventual dinainte ce se va intampla, etc)
2. bucuria de a vedea din nou marea de care imi este foarte dor.
Daca vi se pare o alegere usor de facut nu stiti ce vorbiti... Pentru ca daca uit ceva si unul dintre noi va fi nemultumit o sa-mi faca imposibila bucuria. Deci fac:
1. liste si cumparaturi (si cheltui mai multi bani decat e necesar)
2.bagaje (si anul asta nu prea am unde sa le pun pentru ca portbagajul e deja plin pe jumatate cu patul pliant pentru Maria si cele trei saltele pneumatice, ca sa nu se certe fetele pe ele)
3. presiuni sa se ocupe fiecare de hainele lui ca sa nu mai am si asta pe cap
4. aranjamente pentru dezinsectie, ca sa impusc doi iepuri dintr-un foc (este exclus sa convietuim cu gandacii de bucatarie care se pare ca vor sa se mute la noi printr-un aranjament imobiliar cu vecinii)
5. si cel mai simplu: aranjamente la serviciu pentru lucrarile in curs.
Eiii, deja functioneaza. Vad ca din toate cate le am de facut pe putin 90% sunt finalizate. Si uite asa vine echilibrul si bucuria ia locul crizei asteia pe care nu stiu cum s-o numesc.
Bucuria de a vedea din nou marea! AMR 1,5 zile!!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu