Posedam toti o astfel de diploma: constructor expert in inchisori interioare. Unii ne dam chiar doctoratul iar altii sunt membrii ai academiei expertilor in constructia de inchisori.
De ce o fi atat de inspaimantatoare libertatea? Frica asta e poate amintirea iesirii din uterul mamei? Amintirea primei respiratii libere si eliberate dar intr-o lume rece, complet diferita si mai ales fara sunetul unei a doua inimi? Avand in vedere cat de disperati cautam acest sunet - a doua inimi - clar ca e o legatura. Ei, dar asta e si o veste buna: avem memorie buna, extrem de buna chiar, daca inca ne amintim primul tipat, prima senzatie din lumea aceasta, prima respiratie.
Sunt mare amatoare de libertate. Incerc sa mi-o procur pe toate caile. O aseman cu inghetata: imi place la nebunie dar am o teama interioara ca ingrasa....
Din perspectiva acestei pasiuni, sunt atenta la mine ori de cate ori e vorba despre libertate. Si fiind atenta mi-am dat seama ca intr-un proces de eliberare (mai ales de dependente) ne construim de fapt o inchisoare noua., pentru ca libertatea castigata este legata de dependenta in sine. Adica, sunt libera de o chestie. Dar numai pentru ca exista chestia respectiva. Daca chestia nu ar mai exista nu as mai avea la ce sa ma raportez ca sa-mi dau seama ca sunt libera. Asa ca adevarata libertate, cea care nu construieste inchisori ci le darama izvoraste din trei lucruri (or mai fi si altele dar astea sunt deocamdata la mine): din iertare, din adevar si din iubire.
Primit pe email:
RăspundețiȘtergereCea mai buna reteta de post o auzim citindu-se in biserici, in Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Nu e lunga si nici nu necesita multe ingrediente: "Daca veti ierta oamenilor greselile lor si Tatal vostru cel ceresc va va ierta greselile. Iar daca nu veti ierta oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre" (Mt. 6, 14-15). Aceasta reteta va ajuta sa cresteti in asemanarea cu Dumnezeu. Nu necesita mult timp prepararea ei, daca luam in seama ceea ce spune avva Alonie in Pateric: "De va voi omul de dimineata pana seara ajunge la masura dumnezeiasca!".
Cei ce doresc viata vesnica intru fericire, trebuie sa incerce aceasta reteta. Dumnezeu daruieste celor care o incearca o putere dincolo de cea inteleasa in mod obisnuit. Iertarea nu-i usoara, e chiar imposibila atunci cand omul ramane la puterile sale. Numai cine nu a iertat, poate spune ca este usor sa ierti. De aceea, omul care nu poate ierta usor trebuie sa inceapa iertarea cu rugaciunea pentru vrajmasi.
De ce a legat Dumnezeu iertarea Sa de iertarea noastra? Pentru ca doreste ca omul sa fie partas vietii Dumnezeiesti. Trebuie stiut ca cine nu poate sa ierte, acela nu poate sa iubeasca. Si cine nu poate iubi pe oameni nu poate iubi nici pe Dumnezeu.
Cand ierti, salvezi relatia. Nu te mai certi, nu te mai manii si nu te mai enervezi. Te eliberezi de ura, de razbunare, de rautate. Esti in pace cu toti semenii. Ajungi prin har asemeni lui Dumnezeu - nu mai raspunzi raului cu rau. Esti deschis sa imbratisezi orice om. Devii in intregime daruire. Ajungi sa faci din inima ta o inima pentru intreaga creatie. Nu mai suporti sa auzi sau sa vezi nici cel mai mic rau in creatie. Asa intelegem de ce Sfantul Isaac Sirul se ruga cu lacrimi tot timpul nu doar pentru vrajmasii adevarului, ci si pentru animale. El marturiseste ca o inima iubitoare este inima care arde pentru toata creatia, pentru oameni, pasari, animale, duhurile rele, pentru toata creatura.
E o reteta pe care nu trebuie sa o incercam din cand in cand, ci in fiecare clipa. Considerati-o mana intinsa de Dumnezeu pentru indreptarea noastra.
Adrian Cocosila