Ieri, dupa ce se intunecase, pe drumul spre casa (in Berceni) am trecut pe langa o femeie bolnava. Zic ca era bolnava pentru ca vorbea singura, oprita in mijlocul trotuarului, cu o voce nefireasca, cu cuvinte pe care mai bine nu le auzi vreodata, chinuita. Nu, nu avea telefon. Nu, nu se prefacea. Sigur era bolnava. Ce ar fi fost de facut? Am avut impulsul sa o ajut dar era de o violenta ingrozitoare (e adevarat indreptata asupra ei insasi). Am incetinit si de doua ori am dat sa ma intorc. Nu m-am intors. Frica m-a facut sa merg mai departe. Avea nevoie de ajutor si nu am ajutat-o. Adevarat ca nici nu mi-a dat prin cap ce ar fi fost de facut. De asta am zis sa ma gandesc poate ca data viitoare voi fi mai pregatita.
Deci ce ar fi fost posibil de facut?
fiecare are lectia lui, de multe ori un bine se termina rau...exact din cauza asta...facerea de bine:)...schimbarea karmei...si preluarea ei:)...a face bine e tot incalcare de liber arbitru...poate asa si-a ales sa Fie:)
RăspundețiȘtergere