Lipsa de libertate

Ca tot a fost 1 Iunie... Vad peste tot nostalgii legate de copilarie cand chipurile eram liberi.
Fratele meu alb, te rog, trezeste-te din aceasta iluzie colectiva si adu-ti aminte ca dorinta ta cea mai arzatoare din acele vremuri era sa fi mare. Pentru ca nu aveai practic voie nimic.
Ti se spunea cand ti-e foame si cand ti-e sete. Stiau ei mai bine! Ba si cand trebuie sa faci pipi stiau mai bine....
Ti se spunea cand ti-e cald si cand ti-e frig.
Degeaba protestai ca nu ti-e somn. Ei stiau mai bine...
Ti se spunea ce te va omora cu siguranta (eventual un val de 30 de centimetri daca te apropiai la mai putin de 1 km de malul marii) si ce trebuie sa te faca fericit - Mos Gerila si rahaturile lui de jucarii de plus si papusi de plastic cu mirosul ala de prezervativ.
Da, de acord ca nu aveai griji dar nu aveai niciun fel de libertate. Erai pus sa spui poezii pe scena sau mai rau in fata matusilor parfumate cu apa de colonie, infruntand zambetele lor rautacioase. A, si sa fii neaparat emotionat cand faci asta.
Erai carat de colo colo. Erai imbracat cu hainele iubite de altii. Erai incaltat cu un numar mai mare ca sa-ti fie bune pana la toamna incaltarile.
Ei bine astazi iata, a venit aceea vreme a varstei de aur cand ai voie orice. Ai voie chiar sa iubesti pe toti, oricat, oricum , oricand. Ai voie chiar sa nu-ti faci nicio grija.
Iata varsta adevaratei libertatii: maturitatea. Ai voie orice! Dezlantuie-te! Aminteste-ti ca asta iti doreai. Si lasa nostalgia pentru ca oricum acel copil care erai este in tine. Exact la fel ca atunci iar acum si el are voie orice.