Nu avem nevoie de vacuta mov ca sa ne invete sa fim tandri. Noi avem o intreaga cultura in spate care ne-a construit astfel. Noi avem de exemplu "Fat Frumos din lacrima" de Mihai Eminescu, lectura obligatorie pentru toate generatiile care convietuiesc acum in tara asta:
"- Bine-ai venit, Fat-Frumos, zise ea cu ochii limpezi si pe jumatate inchisi, cat e de mult de cand te-am visat...Pe cand degetele mele torceau un fir, gandurile mele torceau un vis, un vis frumos, in care eu ma iubeam cu tine; Fat-Frumos, din fuior de argint torceam si eram sa-ti tes o haina urzita din descantece, batuta-n fericire; s-o porti ...sa te iubesti cu mine. Din tortul meu ti-as face o haina, din zilele mele, o viata plina de desmierdari.
Astfel, cum privea umilita la el, fusul ii scapa din mana si furca cazu alaturi cu ea. Ea se scula si, ca rusinata de cele ce zisese, mainile ei spanzurau in jos ca la un copil vinovat si ochii ei cei mari se plecara. El se apropie de ea, c-o mana ii cuprinse mijlocul, iar cu cealalta ii desmierda incet frunte si parul si-i sopti:
- Ce frumoasa esti tu, ce draga-mi esti! A cui esti tu, fata mea?
- A Mamei -padurilor, raspunse ea suspinand; ma vei iubi tu acuma, cand stii a cui sant? Ea incunjura cu amandou bratele ei goale grumazul lui si se uita lung la el, in ochii lui.
- Ce-mi pasa a cui esti, zise el, destul ca te iubesc.
- Daca ma iubesti, sa fugim atuncea, zise ea lipindu-se mai tare de pieptul lui; daca te-ar gasi mama, ea te-ar omora si daca mori tu, eu as nebuni ori as muri si eu.
- N-aibi frica, zise el zambind......"
Si tot asa. Poate ca ne amintim de astea numai cand ne vine randul sa citim basme copiilor nostri seara la culcare. Dar toate exista in noi, depozitate bine. Astia suntem de fapt: eroi din povestile cu Fat-Frumos si Ileana. Vacutele mov habar n-au de asta. Ar avea ele ce sa invete de la noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu