luni, 27 februarie 2012

Lasitatea sau dialog cu omul matur din mine insumi

Esti fericit ca te-ai nascut om si nu papadie? Pai stai asa ca am o veste proasta: esti pe treapta de evolutie constienta. De ce este asta o veste proasta? Pai nu ai decat o singura optiune de a trai: constienta. Adica iti asumi in fiecare clipa curajul ametitor de a lua decizii. Ce? Te ia vertijul? Simti angoasa, anxietatea? Te-ai hotarat ca tu esti cel care nu ia decizii? Pai n-ai rezolvat nimic pentru ca insasi indecizia este o decizie. Fugi si vrei confortul sclaviei? Na, ca s-a abolit! Nu ai unde sa te mai ascunzi. Esti propriul tau stapan. Ai LIBERTATE. Ai responsabilitatea vietii tale. Esti perfect capabil sa-ti iei propriile decizii. Mai esti si matur. N-ai nicio scapare. Aduna-ti curajul si traieste asa cum simti. Esti ceea ce simti (chiar mai mult decat ceea ce mananci). Esti sentimentele tale (sentiment adica emotia constientizata). Si ai responsabilitatea propriei evolutii. Adevarat ca mai exista sansa manipularii, eventual imposibil de detectat (daca au pus ceva in vopseaua de par). Dar nici de asta nu mai poti sa te folosesti in lasitatea ta pentru ca ai putea adopta un mod de viata care sa te fereasca de manipulare (fara televizor, fara mancare procesata, fara credite, fara aia, fara ailalta). Nu-ti fie frica de libertate dragul meu om matur din mine insumi. Pentru ca am decis sa fiu buna si evoluez in sensul asta. Si asa cum exista milioane de fructe, fiecare bun in felul lui, tot asa pot fi si eu buna: cu gustul meu, aspectul meu, marimea mea. Sunt un pic mai buna in fiecare moment, buna in felul meu unic. Am decis!
PS Tot ce crezi ca iti anuleaza libertatea sunt povesti tricotate de lasitatea ta de a ti-o asuma.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu