miercuri, 29 februarie 2012

Niciodata noi dar....mereu Unu

Sa deschidem cu curaj o usa interzisa: suntem singuri. Ei bine da. Sunt singura. Si esti singur acolo unde stai tu acum si citesti cuvintele astea. Nu vreau sa te deprim - mai ales daca ai si astenie de primavara. Numai ca nu putem ignora la nesfarsit ca suntem singuri. E o stare pe care, odata acceptata o gasesc ca binecuvantata. Pentru ca ma fereste de mizeria posesiei.
Mintea mea ar vrea si de data asta ca situatia sa fie alta si sa fim "noi". Ce sa fac...mi-e dor de noi. Dar zic si eu cum m-a invatat Nichita Stanescu: :"Pieri din mintea mea/ Revino-mi in inima". Pentru ca aici, in inima, in fiinta mea interioara nu exista separare. Nu exista decat unitate. Aici suntem Unu. Si suntem Unu in Dumnezeu, adica in iubire. Si aici "noi" nici nu mai are semnificatie pentru ca te includ si ma incluzi, te cuprind si ma cuprinzi. Nu exista niciun spatiu intre tine si mine pentru ca aici suntem din aceeasi substanta: din iubire.

2 comentarii:

  1. Bună Monica!
    Frumoase gânduri!
    Îți doresc o primăvară senină
    și multe bucuri!
    Te îmbrățișez cu drag!

    RăspundețiȘtergere