M-am gandit ca daca nu exista un plan dat de Dumnezeu si de fapt noi, in virtutea legii liberului arbitru, suntem responsabili pentru tot ce alegem sa experimentam de ce zic: "Faca-se voia Ta"?
Si m-a traznit asa intelegerea ca spun asta si ca un exercitiu de smerenie si ca un exercitiu foarte util de capitulare.
Pentru ca ok, sunt o femeie puternica si razbesc frate prin hatisurile in care ma bag. Dar nu am fost fericita decat atunci cand am capitulat. Odata putin, alta data iar putin pana in ziua cand am pus steaguri albe cam peste tot. Stiu ca mai tin cu dintii de bucatele de palat si ca dau cateodata o lupta de gherila pe cate o strada dosnica, dar intentia e asta: de a capitula. "Faca-se voia Ta" si da-mi Doamne puterea sa o accept.
Am atatea steaguri albe de pus in viata mea! Am pus doar cateva, de ajuns insa pentru a vedea ca nu e neaparat smerenie,si nici capitulare, ci mai degraba dorinta de pace interioara.Asta sper sa-mi aduca steagurile acestea albe.
RăspundețiȘtergereMultumesc Doamne pentru ingerii mei pamanteni, care au aparut in viata mea cand aveam nevoie!
Te imbratisez,
Elena
Cand lasi sa fie, ingadui sa se intample, iti permiti sa fi vin ingerii si dati o tura de zbor pana departe, pana acolo unde ai fost deja dar nu iti mai amintesti. Pana la pacea interioara.
Ștergere