marți, 6 martie 2012
Adrian Paunescu
Adrian Paunescu - Dacă Tu Ai Dispărea
Daca tu ai disparea
Într-o noapte oarecare
Dulcea mea, amara mea
As pleca nebun pe mare.
Cu un sac întreg de lut
Si-o spinare de nuiele
Sa te fac de la-nceput
Cu puterea mîinii mele.
Lucru lung si monoton
Sa te înviez, femeie,
Eu, bolnav Hyperion
Hai si umbla, Galatee !
Daca tu ai disparea
Fi-ti-ar moartea numai viata
Dulcea mea, amara mea
As pleca în tari de gheata.
Sa te fac din turturi reci
Sa te-mbrac în promoroaca
Si apoi sa poti sa pleci
Orisiunde o sa-ti placa...
De-ai cadea într-adevar
În momentul marii frîngeri
As veni la tine-n cer
Sa te recompun din îngeri.
Si pe urma as pleca
Umilit si iluzoriu
Unde este casa mea
O mansarda-n purgatoriu.
Daca tu ai disparea
Si din rîsu-mi si din plînsu-mi
Te-as gasi în sinea mea
Te-as zidi din mine însumï !
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Tulburătoare versuri …
RăspundețiȘtergereOmul își descoperă "darul Dumnezeiesc" , puterea creatoare cu care a fost înzestrat, creat, după "chipul si asemănarea Lui…
Maria
Cand cineva dispare din viata mea chiar asa am vazut ca fac: il zidesc din noi insumi, ii gazduiesc in sinea mea. Si viata mea se imbogateste in loc sa fie mai saraca.
RăspundețiȘtergere