Si totusi exista iubire, spunea un cantec pe care il cantam cu inima pe un stadion, in Targoviste la spectacolul Cenaclului Flacara acum vreo 25 de ani.
Iar cand afirmam impreuna cu toti ceilalti mii de tineri "iubesc" continuam cu toata fiinta mea tanara: "Am curaj. Nu ma tem!" Desi versurile spuneau exact contrariul. Nu ma temeam? In realitate ma temeam de orice. Nu cred sa fie cineva mai fricos decat eram eu pe vremea aia. Dar atunci cand ma duceam sa traiesc, sa respir in iubirea mea aveam curaj si nu ma mai temeam de nimic. Mi-am amintit de mine, cea care nu ma temeam si de acel "celalalt taram" unde aveam curaj. Si totusi exista iubire. Dincolo de toate fricile, de toate tiparele, de toate incompatibilitatile, de toate distantele, de toate durerile, de toate limitele comunicarii, de toate "aranjamentele" pe care ni le-am asumat de-a lungul anilor, de toate atasamentele, de toate amintirile inca neamintite......Exista.....Exista iubire. Si nu ma mai tem. Am curaj. Acum m-am mutat definitiv pe celalalt taram. Iubesc si iubind am curaj. Nu ma tem. Plang fara teama de tristete si rad fara teama de bucurie. ACUM iubesc, am curaj, nu ma tem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu